O VOCE, DOUĂ VOCI...

fratele meu mi-a zis într-o zi că am o altă voce când vorbesc la telefon cu un bărbat!indiferent cine e bărbatul...am râs de gluma lui despre mine...şi m-am ruşinat!m-am gândit imediat că poate nu e o glumă...dacă are dreptate?dar ce voce am ?diferită!
fratele meu mi-a zis de mai multe ori că am o altă voce cand vorbesc cu un bărbat,alta decât cea pe care o am când vorbesc cu o femeie.promit că nu am vrut nici o clipă să dau vreunui bărbat vreun semnal prin voce...
întâmplarea asta m-a făcut să mă gândesc altfel la sexualitate...la legăturile aparente şi subconştiente dintre bărbati şi femei...atunci am ieşit din propriul meu personaj şi m-am privit..m-am ascultat..am o altă voce atunci când vorbesc cu un bărbat!nu pot să spun dacă e o voce mai calmă,mai blândă...care inspiră sau nu inspiră ceva...e o voce care nu pare,dar are senzualitate..o senzualitate care îî spune tacit bărbatului-interlocutor :,, sunt femeie şi tu eşti bărbat şi e şi de datoria ta să-mi vorbeşti altfel..cu o ALTĂ voce...,,am râs din nou.de momentul penibil în care mi-am văzut cu adevărat interacţiunea nativă cu un bărbat...cu orice bărbat.interacţiunea instinctuală. pe care de cele mai multe ori nu vrem s-o recunoaştem..oare câte dintre ele ar recunoaşte că până şi piciorul îl pun unul peste altul altfel atunci cand e vreun el prin preajmă?aşa...fără intenţie sau conştienţă.
nu cred în prietenia dintre o femeie şi un bărbat.prieteni pot fi doar o femeie şi un bărbat care interacţionează sexual.şi atunci nu mai sunt prieteni.nu aşa cum înteleg eu prietenia.
dacă am fost vreodată prietenă cu un bărbat am fost ori pentru ca l-am dorit ca bărbat, ori pentru că m-a dorit ca femeie.fără să recunoaştem asta niciodată. am avut cu siguranţă alte voci atunci când ne-am vorbit.

VARIETATE

lumea noastră are de toate: are fluturi de ăia coloraţi, şi pământ care miroase bine când plouă...şi ciocolată şi mai mulţi oameni care se revoltă şi mai puţini care spun ceva, are bilete de tramvai şi cuvinte deocheate, şi străzi, cât mai multe străzi şi drumuri întortocheate şi uşi, de alea la care nu mai baţi pentru că ştii că nu e nimeni înăuntru, are copii trişti şi soare, mult soare, are nopţi nemărginite şi dimineţi leneşe, sau unele de alea banale,cu cafea şi ţigară, şi încălţat în grabă şi mers la job, are cutii vechi cu amintiri şi mere zemoase, şi calculatoare cu programe de alea pe care te poţi indrăgosti, şi strigăte de disperare şi ţopăieli, şi rânjete senine, are cretini şi artişti care desenează şi dansează şi mimează o viaţă mai bună, are vise, unele cu ochii închişi,si calorifere reci, are jucării de alea de pluş cu care oamenii mari se joacă pe ascuns, şi inimi încăpătoare şi bani murdari, şi biserici neînsufleţite, are gunoaie de alea care se împrăştie şi mame grijulii, şi iubiri împlinite şi un Dumnezeu înduioşat şi forme şi neforme...şi multe,multe nelinişti....

dacă ar fi linişte, ce bine s-ar auzi sufletul meu.....

EVADARE

e târziu
şi n-a deschis nimeni
vreo fereastră spre Cer
şi încă stau neputincioasă
cu ochii gălăgioşi
eu- o Eva într-o celulă de carne
certându-se cu negândul şi cu neiubirea
recunosc: nu pot singură!
am nevoie de o armată de îngeri
ca să desfac lacătele fără să fac zgomot
am nevoie de mai multe mângâieri pe creştet
şi să se deschidă uşa
să alerg în braţele tale, Doamne

AMINTIRI

mi-am amintit: iţi începuseră oasele să strănute dorinţe

îmi amintesc: alte guri care ţi-au sărutat buzele

ne vom aminti: nu trădezi niciodată de prea multă iubire

IUBITULUI DIN ULTIMUL VIS

azi nu te mai caut şi nu mai îmi eşti
a rămas timpul dintre noi
şi soarele de la care vine toată căldura
şi apa care încă mai spală păcate
şi aerul care nu ne-a vrut nicicând
pe amândoi în aceeaşi respiraţie

şi nopţile în care, recunosc,
întâi imi ling rănile
şi apoi adorm

GURI

unde se termină
răsăritul
începe gura ta
să ardă

îmi spui ceva
câteodată
la gura sobei

când răsare soarele
încep gurile rele

numai noaptea
păstrez mult
buzele tale pe
buzele mele

acum vreau să iau
o gură de aer
să respir şi altceva
în afară de gura ta

MI-E TEAMĂ UNEORI CĂ TE AM

mi-ai bandajat iernile
ai prins rădăcini lângă mine
numărăm împreună
nopţile dinspre ziuă
mi-e teamă uneori
că te am